Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări/Conjugări
Definiţii: zăgăzui (verb tranzitiv) , zăgăzuit (adjectiv)   
ZĂGĂZUÍT, -Ă, zăgăzuiți, -te, adj. Barat, îndiguit, oprit pe loc, îngrădit. – V. zăgăzui.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
ZĂGĂZUÍT, -Ă, zăgăzuiți, -te, adj. Barat, îndiguit, oprit pe loc, îngrădit. – V. zăgăzui.
Sursa: Dicționarul limbii române moderne | Permalink
ZĂGĂZUÍT adj. 1. barat, stăvilit. (O apă ~.) 2. v. în-diguit.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
ZĂGĂZUÍ, zăgăzuiesc, vb. IV. Tranz. 1. A stăvili; a îndigui, a bara. 2. Fig. A opri, a împiedica (o acțiune). – Zăgaz + suf. -ui.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
A ZĂGĂZUÍ ~íesc tranz. 1) (torente de apă) A opri cu ajutorul unui zăgaz; a îndigui; a stăvili; a bara. 2) (activități, planuri, idei etc.) A împiedica să se manifeste sau să se realizeze; a stăvili; a frâna. /zăgaz + suf. ~ui
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
ZĂGĂZUÍ, zăgăzuiesc, vb. IV. Tranz. 1. A stăvili; a îndigui, a bara. 2. Fig. A opri, a împiedica (o acțiune). – Din zăgaz.
Sursa: Dicționarul limbii române moderne | Permalink
zăgăzuí (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. zagazuiésc, imperf. 3 sg. zăgăzuiá conj. prez. 3 să zăgăzuiáscă
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută şi adăugită | Permalink
ZĂGĂZUÍ vb. 1. a bara, a stăvili, (Bucov.) a hăti. (A ~ o apă.) 2. v. îndigui.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
ZĂGĂZUÍ vb. v. domoli, potoli, stăpâni, stăvili, tempera.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
zăgăzuí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. zăgăzuiésc, imperf. 3 sg. zăgăzuiá; conj. prez. 3 sg. și pl. zăgăzuiáscă
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink


Copyright (C) 2004-2018 DEX online (http://dexonline.ro)