Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări
ZĂGNÉATĂ s. f. (Reg.) Foc de nuiele sau de surcele uscate, care arde cu flacără vie. ◊ Expr. A da zăgneată focului = a înteți focul. – Din rus. zagneta, ucr. zahnit.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
ZĂGNEÁTĂ s. f. (Reg.) Foc de nuiele sau de surcele uscate, care arde cu flacără vie. ◊ Expr. A da zăgneată focului = a înteți focul. – Rus zagneta, ucr. zahnit.
Sursa: Dicționarul limbii române moderne | Permalink
zăgneátă (înv., reg.) s. f., g.-d. art. zăgnétei; pl. zăgnéte
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută şi adăugită | Permalink
ZĂGNEÁTĂ s.f., g.-d. art. zăgnétei; pl. zăgnéte
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române | Permalink
ZĂGNEÁTĂ, zăgnéte, s. f. 2. Foc care se aprinde în partea din față a cuptorului de pâine pentru a grăbi coacerea. (din ucr. zagnit, rus. zagnet', sl. gnĕtiti a aprinde)
Sursa: Dicționarul etimologic român | Permalink
zăgneátă s. f., g.-d. art. zăgnétei; pl. zăgnéte
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink


Copyright (C) 2004-2018 DEX online (http://dexonline.ro)