Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări/Conjugări
Definiţii: zărghi (verb) , zărghit (adjectiv)   
ZĂRGHÍT, -Ă, zărghiți, -te, adj. (Reg.) Smintit, țicnit, zăpăcit. – V. zărghi.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
ZĂRGHÍT, -Ă, zărghiți, -te, adj. (Reg.) Smintit, țicnit, zăpăcit. – V. zărghi.
Sursa: Dicționarul limbii române moderne | Permalink
ZĂRGHÍT adj. v. aiurea, aiurit, bezmetic, zănatic, zăpăcit, zurliu.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
ZĂRGHÍT adj., s. v. alienat, dement, descre-ierat, înnebunit, nebun, smintit, țicnit.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
ZĂRGHÍT, ZĂRGHÍTĂ, zărghiți, zărghíte, adj. (Mold.) ~ (prob. pron. locală a lui zărvit, v. zărvi)
Sursa: Dicționarul etimologic român | Permalink
ZĂRGHÍ, zărghesc, vb. IV. Refl. (Reg.) A se țicni, a se sminti; a se zăpăci. – Et. nec.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
ZĂRGHÍ, zărghesc, vb. IV. Refl. (Reg.) A se țicni, a se sminti.
Sursa: Dicționarul limbii române moderne | Permalink
zărghí (a se ~) (reg., fam.) vb. refl., ind. prez. 3 sg. se zărghéște, imperf. 3 sg. se zărgheá conj. prez. 3 să se zărgheáscă
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută şi adăugită | Permalink
ZĂRGHÍ vb. v. aliena, înnebuni, sminti, țicni.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
zărghí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. zărghésc, imperf. 3 sg. zărgheá; conj. prez. 3 sg. și pl. zărgheáscă
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink


Copyright (C) 2004-2018 DEX online (http://dexonline.ro)