zaceálă (înv.) s. f., g.-d. art. zaceálei; pl. zaceále
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută şi adăugită | Permalink
zaceálă, zăcéle, s.f. (înv.) capitol, secțiune.
Sursa: Dicționar de arhaisme și regionalisme | Permalink
ZACEÁLĂ, zacéle, s. f. Evanghelie, evangheliar; verset din evanghelie care se citește la o slujbă. [g.-d. art. zacélei] (din sl. začalo) [morf. DOOM]
Sursa: Dicționarul etimologic român | Permalink
zaceálă s. f., g.-d. art. zacélei; pl. zacéle
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink