Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el.
Schimbă navigarea la un click.
Declinări/Conjugări
ZADÁRNIC, -Ă, zadarnici, -ce, adj. 1. (Adesea adverbial) Care este fără folos, fără rost, nefolositor, inutil. 2. (Înv.) Vanitos, trufaș, îngâmfat. [Var.: zădárnic, -ă adj.] – Zadar + suf. -nic.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
ZĂDÁRNIC, -Ă adj. v. zadarnic.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
ZĂDĂRNICÍ, zădărnicesc, vb. IV. Tranz. A Face să nu se realizeze ceva; a pune piedici la ceva; a dejuca un plan, o uneltire etc. – Din zadarnic.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
A ZĂDĂRNICÍ ~ésc tranz. (acțiuni, planuri etc.) A face să eșueze; a face să devină zadarnic; a împiedica; a dejuca; a contracara. /Din zadarnic
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
ZADÁRNIC ~că (~ci, ~ce) 1) și adverbial Care nu are nici un rost; în zadar; inutil. Așteptare ~că. /zădar + suf. ~ic
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
ZADÁRNIC, -Ă, zadarnici, -ce, adj. 1. Fără folos, fără rost, inutil. 2. (Înv.) Vanitos, trufaș, îngâmfat. [Var.: zădárnic, -ă adj.] – Din zadar + suf. -nic.
Sursa: Dicționarul limbii române moderne | Permalink
ZĂDÁRNIC, -Ă adj. v. zadarnic.
Sursa: Dicționarul limbii române moderne | Permalink
ZĂDĂRNICÍ, zădărnicesc, vb. IV. Tranz. A face să nu se realizeze ceva; a pune piedici la ceva; a dejuca un plan, o uneltire etc. – Din zadarnic.
Sursa: Dicționarul limbii române moderne | Permalink
zadárnic adj. m., pl. zadarnici; f. zadárnică, pl. zadárnice
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută şi adăugită | Permalink
zădărnici (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. zădărnicésc, imperf. 3 sg. zădărniceá; conj. prez. 3 să zădărniceáscă
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută şi adăugită | Permalink
ZADÁRNIC adj. v. fudul, grandoman, infatuat, încrezut, înfumurat, îngâmfat, megaloman, mândru, orgolios, semeț, trufaș, țanțoș, vanitos.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
ZADÁRNIC adj., adv. 1. adj. ineficace, ineficient, infructuos, inutil, nefolositor, netrebuincios, neutil, van, (livr.) inoperant, oțios, superfluu, (înv.) netrebnic, prisoselnic, prisositor, (fig.) deșert, gratuit, steril, sterp. (Eforturi ~.) 2. adv. v. degeaba.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
ZĂDĂRNICÍ vb. 1. a dejuca, a împiedica, a strica. (Le-a ~ toate planurile dușmănoase.) 2. v. anihila.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
A zădărnici ≠ a stimula
Sursa: Dicționar de antonime | Permalink
zadárnic adj. m., pl. zadárnici; f. sg. zadárnică, pl. zadárnice
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
zădărnicí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. zădărnicésc, imperf. 3 sg. zădărniceá; conj. prez. 3 sg. și pl. zădărniceáscă
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink