ZĂITÍN, zăitinuri, s. n. (Reg.) Untdelemn; ulei. ◊ Expr. A fi zăitin pe apă = a fi nevinovat; a învinge, a birui. – Din scr. zejtin.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
ZĂITÍN, zăitinuri, s. n. (Reg.) Untdelemn. ◊ Expr. A fi zăitin pe apă = a fi nevinovat; a învinge, a birui. – Sb. zejtin (< tc.).
Sursa: Dicționarul limbii române moderne | Permalink
zăitín (reg.) (zăi-; s. n., (sorturi) pl. zăitínuri
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută şi adăugită | Permalink
ZĂITÍN s.n. (sil. zăi-), (sorturi) pl. zăitínuri
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române | Permalink
ZĂITÍN s. v. ulei, untdelemn.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
zăitín s. n. – Untdelemn. Sb. zejtin (Tiktin). În Banat.
Sursa: Dicționarul etimologic român | Permalink
zăitín s. n. (sil. zăi-), (sorturi) pl. zăitínuri
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink