ZÁRZĂRĂ, zarzăre, s. f. 1. Fructul zarzărului (1). 2. (Reg.) Fructul corcodușului. – Din bg. zarzala, zarzalija.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
ZÁRZĂRĂ, zarzăre, s. f. 1. Fructul zarzărului. 2. (Reg.) Fructul corcodușului. – Tc. zerdali (bg. zarzala, zarzalija).
Sursa: Dicționarul limbii române moderne | Permalink
zarzără s. f., g.-d. art. zarzărei; pl. zarzăre
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută şi adăugită | Permalink
ZÁRZĂRĂ s. (BOT.) (Transilv.) tinghirea.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
ZÁRZĂRĂ s. v. corcodușă.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
zárzără (-re). s. f. – Un fel de caisă mai mică. – Var. zarzănă, zarzălă, zarzara, zărzălie. Ngr. ζέρζαλον (Tiktin), din tc. zerdali, per. zerdalu, cf. bg. zarzala (Conev 48). – Der. zarzăr, s. m. (pom fructifer care face zarzăre).
Sursa: Dicționarul etimologic român | Permalink
zárzără s. f., g.-d. art. zárzărei; pl. zárzăre
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
ZÁRZĂRĂ ~e f. Fruct al zarzărului. /<bulg. zarzala, zarzalija
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink