ZAVRAGIOÁICĂ, zavragioaice, s. f. 1. Țigancă din grupul țiganilor nomazi (ursari sau căldărari), soție de zavragiu (1). 2. Femeie gâlcevitoare, scandalagioaică, certăreață. – Zavragiu + suf. -oaică.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
ZAVRAGIOÁICĂ, zavragioaice, s. f. 1. Țigancă din grupul țiganilor nomazi (ursari sau căldărari). 2. Femeie gâlcevitoare, scandalagioaică. – Din zavragiu + suf. -oaică.
Sursa: Dicționarul limbii române moderne | Permalink
zavragioáică (pop.) (za-vra-) s. f., g.-d. art. zavragioáicei; pl. zavragioáice
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută şi adăugită | Permalink
ZAVRAGIOÁICĂ s. v. certăreață, scandala-gioaică.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
zavragioáică s. f. (sil. -vra-), g.-d. art. zavragioáicei; pl. zavragioáice
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink