ZBANȚ1, zbanțuri, s. n. (Reg.) 1. Verigă, legătură de fier cu care se strâng laolaltă unele piese de la trăsură, de la car etc. 2. Petic la ghete. – Et. nec.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
ZBANȚ2, zbanțuri, s. n. (Reg.) Ventuză (2). – Cf. ucr. zban, zbanja.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
ZBANȚ2, zbanțuri, s. n. (Reg.) Ventuză (2). – Ucr. zban, zbanja.
Sursa: Dicționarul limbii române moderne | Permalink
ZBANȚ1, zbanțuri, s. n. (Reg.) 1. Verigă, legătură de fier cu care se strâng laolaltă unele piese de la trăsură, de la car etc. 2. Petic la ghete.
Sursa: Dicționarul limbii române moderne | Permalink
zbanț (înv., reg.) s. n., pl. zbánțuri
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută şi adăugită | Permalink
ZBANȚ s. v. ventuză.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
ZBANȚ1, zbánțuri, s. n. (Var.) Zbalț, ~. (cf. zbalț)
Sursa: Dicționarul etimologic român | Permalink
ZBANȚ2 s. n. ~. (din sl. banci, pl. de la banc)
Sursa: Dicționarul etimologic român | Permalink
zbanț (verigă, petic la ghete, ventuză) s. n., pl. zbánțuri
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink