Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări/Conjugări
Definiţii: zdrobi (verb tranzitiv) , zdrobit (adjectiv)   
ZDROBÍT, -Ă, zdrobiți, -te, adj. Strivit, sfărâmat; distrus, nimicit, învins. ♦ Fig. Copleșit de durere, demoralizat. ♦ Fig. Foarte obosit, sleit de puteri, extenuat. V. zdrobi.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
ZDROBÍT, -Ă, zdrobiți, -te, adj. Strivit, sfărâmat; distrus, nimicit. ♦ Fig. Copleșit de durere, demoralizat. ♦ Fig. Foarte obosit, sleit de puteri, extenuat. – V. zdrobi.
Sursa: Dicționarul limbii române moderne | Permalink
ZDROBÍT adj. 1. v. sfărâmat. 2. sfărâmat, (pop.) spart. (O ceapă ~ cu pumnul.) 3. sfărâmat, (prin Ban.) mlecit. (Corabie ~ de stânci.) 4. fărâmat, sfărâmat. (Cu capul ~.) 5. mărunțit, v. pisat. 6. v. strivit. 7. v. tescuit. 8. v. strivit. 9. v. bătut. 10. v. nimicit. 11. v. nimicit. 12. v. extenuat.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
ZDROBÍT adj. v. snopit, stâlcit.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
ZDROBÍ, zdrobesc, vb. IV. 1. Tranz. A strivi, a sfărâma. ♦ A nimici, a distruge. ♦ Fig. A mâhni, a supăra, a distruge sufletește. ♦ Refl. A se destrăma, a pieri. 2. Refl. Fig. (Reg.; despre oameni) A se strădui din toate puterile, a se frământa, a se agita; a se zbuciuma. – Din sl. sŭdrobiti.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
A SE ZDROBÍ mă ~ésc intranz. (despre persoane) A se strădui din toate puterile. /<sl. sudrobiti
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
A ZDROBÍ ~ésc tranz. 1) (obiecte fragile sau casante) A preface în bucăți prin presare, lovire etc.; a sfărâma; a zdrumica. 2) (fructe, legume) A face să-și piardă forma (prin frecare, strângere etc.); a strivi; a turti; a chiflici; a zdrumica. 3) (ființe) A face să nu mai existe; a omorî prin mijloace violente; a zdrumica; a distruge; a nimici; a prăpădi. 4) fig. (persoane) A distruge producând dureri sufletești. /<sl. sudrobiti
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
ZDROBÍT ~tă (~ți, ~te) 1) v. A ZDROBI și A SE ZDROBI. 2) Care este sleit de puteri; în stare de slăbiciune; obosit; extenuat. 3) Care se află în stare de depresiune; deprimat. /v. a (se) zdrobi
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
ZDROBÍ, zdrobesc, vb. IV. 1. Tranz. A strivi, a sfărâma. ♦ A nimici, a distruge. 2. Refl. Fig. (Reg., despre oameni) A se frământa, a se agita. – Slav (v. sl. sŭdrobiti).
Sursa: Dicționarul limbii române moderne | Permalink
zdrobí (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. zdrobíse, imperf. 3 sg. zdrobeá; conj. prez. 3 să zdrobeáscă
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută şi adăugită | Permalink
ZDROBÍ vb. 1. v. sfărâma. 2. a (se) fărâma, a (se) sfărâma, (rar) a (se) casa. (A ~ un pahar cu pumnul.) 3. a sfărâma, (pop.) a sparge. (A ~ o ceapă.) 4. a sfărâma, (înv. și reg.) a răzbi. (I-a ~ capul.) 5. a (se) strivi, (înv.) a (se) smăcina. (S-a ~ de caldarâm.) 6. a (se) sfărâma, (înv. și reg.) a (se) risipi. (Corabia s-a ~ de stânci.) 7. v. pisa. 8. v. pasa. 9. v. sparge. 10. v. strivi. 11. v. strivi. 12. v. tescui. 13. a (se) storci, a (se) strivi, a (se) terciui, (reg.) a (se) fleciui, a (se) pistosi, (Olt. și Munt.) a (se) storcoși, (Transilv.) a (se) toroști. (Fructele s-au ~ în ladă.) 14. v. bate. 15. v. distruge. 16. v. nimici. 17. v. extenua.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
ZDROBÍ vb. v. distruge, nimici, snopi, stâlci.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
zdrobí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. zdrobésc, imperf. 3 sg. zdrobeá; conj. prez. 3 sg. și pl. zdrobeáscă
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink


Copyright (C) 2004-2018 DEX online (http://dexonline.ro)