ZEFLEMITÓR, -OÁRE, zeflemitori, -oare, adj. (Rar) Care ironizează; zeflemist. – Zeflemea + suf. -itor.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
ZEFLEMITÓR, -OÁRE, zeflemitori, -oare, adj. (Rar) Zeflemist. – DIn zeflemea + suf. -(i)tor.
Sursa: Dicționarul limbii române moderne | Permalink
zeflemitór (rar) (ze-fle-) adj. m. pl. zeflemitóri; f. sg. zeflemitoáre
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută şi adăugită | Permalink
ZEFLEMITÓR adj. 1. ironic. 2. batjocoritor.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
zeflemitór adj. m. (sil. -fle-), pl. zeflemitóri; f. sg. și pl. zeflemitoáre
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
ZEFLEMITÓR ~oáre (~óri, ~oáre) v. ZEFLEMIST I. /zeflemea + suf. ~itor
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink