Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări/Conjugări
Definiţii: zețui (verb tranzitiv) , zețuit (fapt; -uri) (substantiv neutru)   
ZEȚUÍT, zețuituri, s. n. Faptul de a zețui; zețuire. – V. zețui.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
ZEȚUÍT, zețuituri, s. n. Faptul de a zețui; zețuire.
Sursa: Dicționarul limbii române moderne | Permalink
zețuít s. n., pl. zețuíturi
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută şi adăugită | Permalink
ZEȚUÍT s. v. cules.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
zețuít s. n., pl. zețuíturi
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
ZEȚUÍ, zețuiesc, vb. IV. Tranz. A așeza literele unui text în culegar după manuscris pentru a tipări; a culege. – Din germ. setzen.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
A ZEȚUÍ ~iésc tranz. (texte) A pregăti pentru tipar, alegând caracterele tipografice și așezându-le în culegar după manuscris; a culege. /<germ. setzen
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
ZEȚUÍ, zețuiesc, vb. IV. Tranz. A așeza literele unui text în culegar, după manuscris; a culege. – Germ. setzen.
Sursa: Dicționarul limbii române moderne | Permalink
zețuí (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. zețuiésc, impe sg. zețuiá conj. prez. 3 să zețuiáscă
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută şi adăugită | Permalink
ZEȚUÍ vb. v. culege.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
zețuí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. zețuiésc, imperf. 3 sg. zețuiá; conj. prez. 3 sg. și pl. zețuiáscă
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink


Copyright (C) 2004-2024 DEX online (http://dexonline.ro)