ZIMBERÉC, zimberecuri, s. n. (Turcism înv.) Arc de ceasornic; p. ext. mașinărie. [Var.: zimberéchi s. n.] – Din tc. zemberek.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
ZIMBERÉC, zimberecuri, s. n. Arc de ceasornic; fig. mașinărie. [Var.: zimberéchi s. n.] – Tc. zemberek.
Sursa: Dicționarul limbii române moderne | Permalink
zimberéc (înv.) s. n., pl. zimberécuri / zimberéchiuri
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută şi adăugită | Permalink
zimberéc/zimberéchi s. n., pl. zimberécuri/zimberéchiuri
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink