ZMEURÍȘ, zmeurișuri, s. n. Loc pe care cresc, spontan sau cultivat, (mulți) zmeuri; zmeuret. [Pr.: zme-u-] – Zmeur + suf. -iș.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
ZMEURÍȘ, zmeurișuri, s. n. Loc pe care crește multă zmeură. [Var.: smeuríș s. n.] – Din zmeur + suf. -iș.
Sursa: Dicționarul limbii române moderne | Permalink
zmeuríș (zme-u-) s. n., pl. zmeuríșuri
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută şi adăugită | Permalink
ZMEURÍȘ s. zmeuret.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
ZMEURÍȘ2 s. m. (Trans., Bucov.) Zmeurică. (zmeură + suf. -iș)
Sursa: Dicționarul etimologic român | Permalink
zmeuríș s. n. (sil. zme-u-), pl. zmeuríșuri
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
ZMEURÍȘ ~uri n. Loc unde cresc (mulți) zmeuri. [Sil. zme-u-] /zmeur + suf. ~iș
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink