ZODIACÁL, -Ă, zodiacali, -e, adj. 1. Care ține de zodiac (1), privitor la zodiac. 2. (În sintagma) Lumină zodiacală = fâșie de lumină difuză, slabă, orientată după direcția zodiacului, de forma unui triunghi cu baza la orizont, vizibilă înaintea aurorei sau după sfârșitul crepusculului. [Pr.: -di-a-] – Din fr. zodiacal.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
ZODIACÁL, -Ă adj. Referitor la zodiac, al zodiacului. [Pron. -di-a-. / < fr. zodiacal].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
ZODIACÁL, -Ă adj. Referitor la zodiac. · (Despre constelații) Din regiunile zodiacului. ◊ semne zodiacale = fiecare dintre cele 12 simboluri ale zodiilor, corespunzând diviziunilor zodiacului; lumină zodiacală = fâșie de lumină din regiunea zodiacului, înainte de răsăritul Soarelui (toamna) și după apusul acestuia (primăvara). (din fr. zodiacal)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
ZODIACÁL, -Ă, zodiacali, -e, adj. 1. Care ține de zodiac, privitor la zodiac. 2. (În expr.) Lumină zodiacală = fâșie de lumină difuză, slabă, orientată după direcția zodiacului, de forma unui triunghi cu baza la orizont, vizibilă înaintea aurorei sau după sfârșitul crepusculului. [Pr.: -di-a-] – Fr. zodiacal.
Sursa: Dicționarul limbii române moderne | Permalink
zodiacál (-di-a-) adj. m., pl. zodiacáli; t. zodiacálă, pl. zodiacále
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută şi adăugită | Permalink
zodiacál adj. m. (sil. -di-a-), pl. zodiacáli; f. sg. zodiacálă, pl. zodiacále
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
ZODIACÁL ~ă (~i, ~e) Care ține de zodiac; propriu zodiacului. Semn ~. ◊ Lumină ~ă fâșie de lumină difuză din regiunea zodiacului, care se vede pe cer toamna la est, înainte de răsăritul Soarelui, și primăvara la vest, după apusul Soarelui. [Sil. -di-a-] /<fr. zodiacal
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink