Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări
ZURGĂLẮU, zurgălăi, s. m. (Mai ales la pl.) Glob metalic cu una sau mai multe găurele și cu o bilă în interior, care sună la cea mai ușoară mișcare sau atingere; clopoțel. – Cf. magh. zörögni.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
ZURGĂLẮU, zurgălăi, s. m. Clopoțel de forma unui mic glob de alamă, cu una sau mai multe găurele în corpul lui și cu o bilă în interior, care sună la atingere sau prin agitare. [Var.: zurgalắu s. m.] – Comp. magh. zörgeni.
Sursa: Dicționarul limbii române moderne | Permalink
zurgălắu s. m., art. zurgălắul; pl. zurgălắi, art. zurgălăíi
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută şi adăugită | Permalink
ZURGĂLĂU s. clopoțel, (rar) zdrăngănel. (Cai cu ~i.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
zurgălău s. m., art. zurgălăul; pl. zurgălăi, art. zurgălăii
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
ZURGĂLẮU ~i m. mai ales la pl. Clopoțel de metal, de formă sferică, cu găurele și cu o bilă înăuntru, care sună când este mișcat. /cf. ung. zörögni
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink


Copyright (C) 2004-2018 DEX online (http://dexonline.ro)