ZVÂRCOLEÁLĂ, zvârcoleli, s. f. Zvârcolire. – Zvârcoli + suf. -eală.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
ZVÂRCOLEÁLĂ, zvârcoleli, s. f. Zvârcolire. – Din zvârcoli + suf. -eală.
Sursa: Dicționarul limbii române moderne | Permalink
zvârcoleálă (fam.) s. f., g.-d. art. zvărcolélii; pl. zvârcoléli
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută şi adăugită | Permalink
ZVÂRCOLEALĂ s. v. zbatere.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
zvârcoleálă s. f., g.-d. art. zvârcolélii; pl. zvârcoléli
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
ZVÂRCOLEÁLĂ ~éli f. 1) v. A SE ZVÂRCOLI. 2) Mișcare bruscă și convulsivă. /a se zvârcoli + suf. ~eală
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink