Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el.
Schimbă navigarea la un click.
Declinări/Conjugări
ZĂNGĂNÍT, zăngănituri, s. n. Zgomot metalic specific, produs de unele obiecte prin lovire sau prin izbire; zăngănire, zăngăt. [Var.: zingănít, zângănít s. n.] – V. zăngăni.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
ZĂNGĂNÍT, zăngănituri, s. n. Zăngănire; zgomot metalic specific, produs de unele obiecte prin lovire sau prin izbire. [Var.: zingănít, zângănít s. n.] – V. zăngăni.
Sursa: Dicționarul limbii române moderne | Permalink
zăngănít s. n., pl. zăngăníturi
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută şi adăugită | Permalink
ZĂNGĂNÍT s. 1. zăngăneală, zăngănire, zăngă-nitură, (reg.) zangăt. (~ de arme.) 2. v. zornăit.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
zăngănít s. n., pl. zăngăníturi
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
ZĂNGĂNÍ, zăngănesc, vb. IV. Intranz. (despre metale, clopote, sticlă; la pers. 3) A produce prin izbire sau prin lovire un sunet metalic specific; a zornăi, a zdrăngăni. ◊ Tranz. Își zăngănesc armele. [Var.: zingăní, zinghení, zângăní vb. IV] – Zâng + suf. -ăni.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
A ZĂNGĂNÍ ~ésc 1. intranz. (despre obiecte de metal sau de sticlă) A produce un zgomot specific la lovire, la cădere sau la rostogolire; a face „zang-zang”; a zornăi; a zdrăngăni; a zurui. 2. tranz. (obiecte de metal sau de sticlă) A face să producă un zgomot specific prin ciocnire, lovire sau rostogolire; a zornăi; a zdrăngăni; a zurui. /zâng + suf. ~ăni
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
ZĂNGĂNÍT ~uri n. 1) v. A ZĂNGĂNI. 2) Zgomot produs de obiectele de sticlă sau de metal la lovire, cădere sau rostogolire; zdrăngănit; zornăit; zuruit. /v. a zăngăni
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
ZĂNGĂNÍ, zăngănesc, vb. IV. Intranz. (Despre metale, clopote, sticlă) A produce, prin izbire sau prin lovire, un sunet metalic; a zornăi, a zdrăngăni. ◊ Tranz. Își zăngănesc armele. [Var.: zingăní, zângăní, zinghení vb. IV] – Onomatopee.
Sursa: Dicționarul limbii române moderne | Permalink
zăngăní (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. zăngănésc, imperf. 3 sg. zăngăneá; conj. prez. 3 să zăngăneáscă
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută şi adăugită | Permalink
ZĂNGĂNÍ vb. 1. v. zornăi. 2. a zdrăngăni. (Piese de metal ciocnite care ~.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
zăngăní vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. zăngănésc, imperf. 3 sg. zăngăneá; conj. prez. 3 sg. și pl. zăngăneáscă
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink