Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări/Conjugări
Definiţii: îmboboci (verb) , îmbobocire (substantiv feminin)   
ÎMBOBOCÍRE, îmbobociri, s. f. Acțiunea de a îmboboci și rezultatul ei. – V. îmboboci.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
îmbobocíre s. f., g.-d. art. îmbobocírii; pl. îmbobocíri
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
ÎMBOBOCÍ, pers. 3 îmbobocește, vb. IV. Intranz. (Despre plante) A face boboci; (despre muguri) a începe să se desfacă. – În + boboc.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
A ÎMBOBOCÍ pers. 3 ~éște intranz. 1) (despre flori) A face boboci. 2) (despre muguri) A începe a se desface. 3) fig. (despre persoane) A deveni frumos și atrăgător (ca un boboc). /în + boboc
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
ÎMBOBOCÍ vb. (reg.) a împupi. (Florile ~.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
îmbobocí vb., ind. prez. 3 sg. îmbobocéște, imperf. 3 sg. îmboboceá, conj. prez. 3 sg. și pl. îmboboceáscă
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink


Copyright (C) 2004-2024 DEX online (http://dexonline.ro)