Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări/Conjugări
ÎMPLINÍ, împlinesc, vb. IV. 1. Tranz. A atinge vârsta de... 2. Refl. (Despre timp sau măsuri de timp) A ajunge la soroc, a se scurge, a trece în întregime, a expira. ♦ (Rar; despre noțiuni de cantitate) A ajunge la numărul, la suma dorită, indicată, necesară. 3. Tranz. A face să fie plin sau întreg; a întregi, a completa. ◊ Expr. A-și împlini somnul = a dormi suficient. 4. Refl. (Despre ființe) A se dezvolta; a se îngrășa. ♦ Fig. A se desăvârși. 5. Tranz. și refl. A aduce sau a ajunge la îndeplinire, a (se) realiza, a (se) îndeplini. 6. Tranz. A achita, a plăti. ♦ (Înv. și reg.) A obliga pe un datornic să plătească banii datorați. 7. Tranz. (Reg.; în expr.) A o împlini (cu cineva) = a o păți (cu cineva), v. păți. (Refl.) I s-a împlinit = i s-a înfundat, v. înfunda.Lat. *implenire (< plenus) sau în + plini (înv. „împlini” < plin).
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
ÎMPLINÍ vb. 1. (înv. și reg.) a (se) plini, (înv.) a sosi, a (se) umple. (Se împlinesc trei ani astăzi de când ...) 2. v. expira. 3. a se scurge, a trece. (S-au împlinit 100 de ani de la ...) 4. v. completa. 5. v. îngrășa. 6. v. dezvolta. 7. v. executa. 8. v. îndeplini. 9. a asculta, a îndeplini, a satisface. (I-a împlinit toate capriciile.) 10. v. desăvârși. 11. v. realiza. 12. v. adeveri.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
ÎMPLINÍ vb. v. executa, păți.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
împliní vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. împlinésc, imperf. 3 sg. împlineá; conj. prez. 3 sg. și pl. împlineáscă
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
A ÎMPLINÍ ~ésc tranz. 1) pop. A face să fie plin; a completa; a întregi; a complini. ◊ ~ o vârstă (sau un număr de ani) a atinge o anumită vârstă (sau un anumit număr de ani). A-și ~ somnul a dormi suficient. A o ~ (cu cineva) a) a intra la nevoie cu cineva; a o păți; b) a înceta relațiile cu cineva. 2) înv. (datorii bănești) A face să nu mai existe; a stinge; a plăti; a achita. 3) înv. (persoane) A obliga să plătească datoria. 4) (sarcini, planuri etc.) A executa conform prevederilor; a aduce la rezultatul cerut; a îndeplini. [Sil. îm-pli-] /<lat. implinire
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
A SE ÎMPLINÍ pers. 3 se ~éște intranz. 1) (despre timp sau termene) A ajunge la sfârșit; a se consuma în întregime; a expira. S-au ~it 100 de ani... 2) (despre cantități) A atinge limita prevăzută. 3) (despre ființe) A deveni (mai) plin, mai gras; a se rotunji; a se îngrășa. 4) (despre previziuni, spuse etc.) A deveni realitate; a se transforma în fapt; a înfăptui; a efectua; a realiza. /<lat. implinire
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink


Copyright (C) 2004-2024 DEX online (http://dexonline.ro)