ÎMPĂCĂCIÚNE, împăcăciuni, s. f. (Înv.) Împăcare. – Împăca + suf. -ăciune.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
ÎMPĂCĂCIÚNE s. v. împăcare.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
împăcăciúne s. f. (sil. -ciu-), g.-d. art. împăcăciúnii; pl. împăcăciúni
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink