Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări/Conjugări
Definiţii: împăduri (verb tranzitiv) , împădurit (adjectiv)   
ÎMPĂDURÍT, -Ă, împăduriți, -te, adj. Cu păduri. – V. împăduri.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
ÎMPĂDURÍT adj. păduros, (rar) pădurat, păduratic, pădureț, pădurit, silvestru. (Zonă ~.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
Împădurit ≠ despădurit
Sursa: Dicționar de antonime | Permalink
ÎMPĂDURÍ, împăduresc, vb. IV. Tranz. A planta arbori pentru a forma o pădure. – În + pădure.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
A ÎMPĂDURÍ ~ésc tranz. 1) A face să se împădurească. ~ un deal. 2) (suprafețe de pământ, terenuri etc.) A acoperi cu păduri prin plantarea arborilor. /în + pădure
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
A SE ÎMPĂDURÍ pers.3 se ~éște tranz. (despre suprafețe de pământ, terenuri) A se acoperi cu păduri. /în + pădure
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
A împăduri ≠ a despăduri
Sursa: Dicționar de antonime | Permalink
împădurí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. împădurésc, imperf. 3 sg. împădureá; conj. prez. 3 sg. și pl. împădureáscă
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink


Copyright (C) 2004-2024 DEX online (http://dexonline.ro)