ÎMPĂRȚEÁLĂ, împărțeli, s. f. Faptul de a împărți ceva. ♦ Spec. (Jur.) Împărțire a unor bunuri prin acord între părți sau prin lege; partaj. – Împărți + suf. -eală.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
ÎMPĂRȚEÁLĂ s. 1. v. împărțire. 2. v. partaj.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
împărțeálă s. f., g.-d. art. împărțélii; pl. împărțéli
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink