Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el.
Schimbă navigarea la un click.
Declinări/Conjugări
ÎMPĂUNÁRE, împăunări, s. f. Acțiunea de a se împăuna. [Pr.: -pă-u-] – V. împăuna.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
ÎMPĂUNÁRE s. v. îngâmfare.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
împăunáre s. f. (sil. -pă-u-), g.-d. art. împăunării; pl. împăunări
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
ÎMPĂUNÁ, împăunez, vb. I. Refl. A se făli, a se mândri, a se fuduli. [Pr.: -pă-u-] – În + păun (după fr. pavaner).
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
A SE ÎMPĂUNÁ mă ~éz intranz. 1) A deveni (foarte) fudul (ca un păun); a se înfumura; a se îngâmfa. ~ cu succesele altuia. 2) A-și da importanță; a se umfla în pene; a se semeți; a se înfumura; a se îngâmfa. [Sil. -pă-u-] /în + păun
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
ÎMPĂUNÁ vb. v. îngâmfa.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
împăuná vb. (sil. -pă-u-), ind. prez. 1 sg. împăunéz, 3 sg. și pl. împăuneáză; conj. prez. 3 sg. și pl. împăunéze
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink