Dex încercat

ÎNCERCÁT¹ s. n. Faptul de a încerca; încercare. – V. încerca.

ÎNCERCÁT², -Ă, încercați, -te, adj. Priceput, experimentat; care a trecut prin greutăți, prin necazuri; pățit². – V. încerca.

ÎNCERCÁT adj. 1. v. verificat. 2. v. competent. 3. v. experimentat. 4. (fig.) călit. (Un ostaș ~.) 5. deprins, experimentat, priceput, rutinat, versat. (Un ochi ~.)

Încercat ≠ naiv, neîncercat

încercát s. n. (pl. încercáte în loc. pe~)

ÎNCERCÁ, încérc, vb. I. Tranz. 1. A verifica un lucru spre a-i controla însușirile; a proba. ◊ Expr. Pe încercate = cu ajutorul, prin mijlocirea unei probe. ♦ Refl. recipr. A-și măsura forțele în luptă cu cineva. 2. A întreprinde un lucru ca exercițiu, de probă; a face tentative de... ♦ A-și da silința să..., a face sforțări, a căuta să... 3. A fi cuprins de un sentiment, de o senzație; (despre sentimente, senzații etc.) a se face simțit, a cuprinde pe cineva. – Lat. pop. in-circare.

A ÎNCERCÁ încérc tranz. 1) (obiecte sau ființe) A verifica printr-o probă (pentru a se convinge de ceva). ~ un costum. ~ un vehicul. ◊ ~ marea cu degetul a se apuca de o acțiune irealizabilă. 2) (acțiuni) A întreprinde ca tentativă. ~ să compună muzică. 3) A cunoaște din proprie experiență. 4) (despre senzații, sentimente etc.) A pune stăpânire; a apuca. /<lat. incircare

ÎNCERCÁT ~tă (~ți, ~te) 1) v. A ÎNCERCA. 2) Care a trecut prin greutăți; oțelit; experimentat; călit. Un ostaș ~. /v. a încerca

ÎNCERCÁ vb. 1. v. verifica. 2. v. experimenta. 3. a proba, a verifica, (înv.) a ispiti. (A ~ sentimentele cuiva.) 4. a căuta, a tatona, (înv. și reg.) a probălui. (~ să găsească o soluție.) 5. a căuta, a vedea. (~ dacă poți să dezlegi problema.) 6. v. sonda. 7. a căuta, a umbla. (~ să mă înșele.) 8. v. strădui. 9. a se forța, a se sforța, a se sili, a se strădui. (~ să-i câștige bunăvoința.) 10. a gusta, (pop.) a cerca. (A ~ o pară pentru a-i aprecia savoarea.) 11. v. întrece. 12. v. îndura. 13. v. simți.

încercá vb., ind. prez. 1 sg. încérc, 3 sg. și pl. înceárcă, perf. s. 1 sg. încercái; conj. prez. 3 sg. și pl. încérce

2) cerc și (maĭ des) încerc, a -a v. tr. (lat. cĭrcare, a ocoli, it. cercare, a căuta, fr. chercher, vfr. cercher, a căuta). Vechĭ. Caut: ce ce cer ĭ aicĭ? Azĭ. Caut, tind: hoțu încerca să scape. Cercetez, explorez, sondez, examinez: încerc apa ca să văd cît e de adîncă, patrulele cercară drumurile. Probez, examinez: încerc o haĭnă ca s´o văd cum vine, la nenorocire se´ncearcă amicu. Vizitez: boalele ne încearcă des. Prov. A cerca marea cu degetu, a încerca imposibilu.