Dex închegare

ÎNCHEGÁRE, închegări, s. f. Faptul de a (se) închega; coagulare; unire, lipire. ♦ Fig. (Concr.) Întrupare, materializare. – V. închega.

ÎNCHEGÁRE s. 1. coagulare, (livr.) conglutinare, conglutinație, (reg.) închegătură. (~ sângelui.) 2. v. prindere. 3. v. sleire. 4. îngroșare, învârtoșare, legare. (~ dulceții.)

închegáre s. f., g.-d. art. închegării; pl. închegări

ÎNCHEGÁ, închég, vb. I. 1. Refl. și tranz. A se face sau a face să devină cheag; a (se) coagula. ◊ Expr. (Tranz.) Minte de încheagă apele = minte foarte tare. ♦ Refl. (Rar) A se strânge la un loc, a se uni, a se lipi trainic (cu ceva sau unul cu altul). 2. Refl. Fig. A prinde contur, a se forma, a lua ființă. – Lat. in-coagulare.

A ÎNCHEGÁ închég tranz. 1) A face să se închege. ~ o prietenie. 2) (lapte) A trata cu cheag (pentru a obține brânză). ◊ Mincinos de încheagă apele foarte mincinos. /<lat. in-coagulare

A SE ÎNCHEGÁ pers. 3 se încheágă intranz. 1) (despre unele lichide) A căpăta densitate mai mare; a trece din stare lichidă în stare solidă; a se coagula; a se conglutina; a se prinde. Sângele s-a ~t. 2) fig. (despre gânduri, idei etc.) A apărea ca ceva distinct; a căpăta contururi precise; a se cristaliza. Imaginea mamei i s-a ~t în memorie. /<lat. in-coaqulare

ÎNCHEGÁ vb. 1. a (se) coagula, (livr.) a (se) conglutina, (reg.) a (se) năclăi, a (se) năsădi, a (se) străgheța. (Sângele s-a ~.) 2. v. prinde. 3. v. slei. 4. a se îngroșa, a se învârtoșa, a se lega. (Dulceața s-a ~.)

închegá vb., ind. prez. 1 sg. închég, 3 sg. și pl. încheágă; conj. prez. 3 sg. și pl. închége