Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări/Conjugări
Definiţii: încornora (verb tranzitiv) , încornorare (substantiv feminin)   
încornoráre s.f. (pop.) 1. înșelare în căsnicie. 2. împodobit cu coarne. 3. exagerare.
Sursa: Dicționar de arhaisme și regionalisme | Permalink
ÎNCORNORÁ, încornorez, vb. I. Tranz. A pune coarne. ♦ Fig. A exagera, a deforma realitatea; a înflori. ♦ Fig. (Fam.) A-și înșela soțul sau soția. – Din încornorat (derivat regresiv).
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
A ÎNCORNORÁ ~éz tranz. 1) (fapte relatate) A denatura prin adăugare de elemente născocite. 2) pop. (soți) A jigni prin încălcarea fidelității conjugale; a înșela. /în + corn
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
ÎNCORNORÁ vb. v. exagera, înșela, trăda.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
încornorá vb., ind. prez. 1 sg. încornoréz, 3 sg. și pl. încornoreáză
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
cornoréz și înc- v. tr. Pun coarne. Fig. Amplific, exagerez: încornorez o povestire.
Sursa: Dicționaru limbii românești | Permalink


Copyright (C) 2004-2024 DEX online (http://dexonline.ro)