Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el.
Schimbă navigarea la un click.
Declinări/Conjugări
ÎNCURAJÁT, -Ă, încurajați, -te, adj. Îmbărbătat. – V. încuraja.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
ÎNCURAJÁT adj. îmbărbătat. (Om ~.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
ÎNCURAJÁ, încurajez, vb. I. Tranz. 1. A da curaj; a îmbărbăta. 2. A sprijini, a stimula. – În + curaj (după fr. encourager).
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
A ÎNCURAJÁ ~éz tranz. (în opoziție cu a descuraja) 1) (persoane) A susține insuflând curaj; a face să prindă curaj; a îmbărbăta. 2) fig. A susține stimulând dezvoltarea sau realizarea practică. ~ un proiect. /<fr. encourager
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
ÎNCURAJÁ vb. I. tr. 1. A da curaj, a îmbărbăta. 2. A sprijini, a stimula. [P.i. 3,6 -jează, ger. -jând. / cf. fr. encourager].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
ÎNCURAJÁ vb. tr. 1. a da curaj, a îmbărbăta. 2. a sprijini, a stimula. (< fr. encourager)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
ÎNCURAJÁ vb. 1. v. însufleți. 2. v. stimula. 3. v. consola.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
A (se) încuraja ≠ a (se) înfricoșa, a (se) speria
Sursa: Dicționar de antonime | Permalink
A încuraja ≠ a demoraliza, a deprima, a descuraja
Sursa: Dicționar de antonime | Permalink
încurajá vb., ind. prez. 1 sg. incurajéz, 1 pl. încurajăm; conj. prez. 3 sg. și pl. încurajéze; ger. încurajând
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink