Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el.
Schimbă navigarea la un click.
Declinări/Conjugări
ÎNCÂLCÍ, încâlcesc, vb. IV. 1. Tranz. și refl. A (se) încurca fire de ață, de păr etc. 2. Refl. Fig. (Despre gânduri, idei, acțiuni) A deveni neclar, confuz. – În + câlți.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
ÎNCÂLCÍ vb. 1. v. încurca. 2. v. complica.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
încâlcí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. încâlcésc, imperf. 3 sg. încâlceá; conj. prez. 3 sg. și pl. încâlceáscă
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
A ÎNCÂLCÍ ~ésc tranz. 1) A face să se încâlcească. 2) (urme, drumuri etc.) A amesteca astfel, încât să nu poată fi găsit; a încurca. 3) (persoane) A împiedica sustrăgând atenția; a încurca. /în + câlți
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
A SE ÎNCÂLCÍ mă ~ésc intranz. 1) (de-spre fire, ațe, păr etc.) A se amesteca astfel, încât să nu se poată desface ușor; a se încurca. 2) (despre persoane) A pierde firul gândurilor; a se încurca. /în + câlți
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
A încâlci ≠ a descâlci, a limpezi
Sursa: Dicționar de antonime | Permalink