Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el.
Schimbă navigarea la un click.
ÎNDOBITOCÍ, îndobitocesc, vb. IV. Refl. și tranz. A-și pierde sau a face pe cineva să-și piardă facultățile intelectuale și morale; a (se) prosti2, a (se) tâmpi, a (se) abrutiza. – În + dobitoc.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a