ÎNFRĂȚITÓR, -OÁRE, înfrățitori, -oare, adj. (Rar) Care înfrățește. – Înfrăți + suf. -tor.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
înfrățitór adj. m., pl. înfrățitóri; f. sg. și pl. înfrățitoáre
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink