Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări/Conjugări
Definiţii: înjuga (verb tranzitiv) , înjugat (adjectiv)   
ÎNJUGÁT1 s. n. Înjugare. – V. înjuga.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
ÎNJUGÁT2, -Ă, înjugați, -te, adj. (Despre vite, mai ales despre boi) Pus la jug. ♦ (Despre care sau plug) La care vitele au fost puse în jug. – V. înjuga.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
ÎNJUGÁT s. înjugare, prindere, punere. (~ boilor la car.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
înjugát s. n.
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
ÎNJUGÁ, înjúg, vb. I. 1. Tranz. A pune o vită (mai ales boii) la jug. 2. Refl. și tranz. Fig. A (se) angaja, a (se) înhăma la o acțiune care cere eforturi stăruitoare. – Din [a pune] în jug.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
A ÎNJUGÁ înjúg tranz. 1) (vite) A pune în jug. 2) fig. (persoane) A pune la un lucru greu; a înhăma. /<lat. injuqare
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
ÎNJUGÁ vb. 1. a prinde, a pune. (A ~ boii la car.) *2. v. înhăma.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
A înjuga ≠ a dejuga
Sursa: Dicționar de antonime | Permalink
înjugá vb., ind. prez. 1 sg. înjúg, 3 sg. și pl. înjúgă
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink


Copyright (C) 2004-2024 DEX online (http://dexonline.ro)