Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el.
Schimbă navigarea la un click.
Declinări/Conjugări
ÎNLESNÍRE, înlesniri, s. f. Acțiunea de a înlesni și rezultatul ei; facilitare, ușurare. ◊ Loc. adv. Cu înlesnire = lesne, ușor. ♦ Ajutorare, ajutor. – V. înlesni.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
ÎNLESNÍRE s. 1. v. ușurare. 2. facilitate, v. ușurință. 3. (mai ales la pl.) facilitate, ușurare. (S-a bucurat de unele ~ de plată.) 4. v. avantaj.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
înlesníre s. f., g.-d. art. înlesnírii; pl. înlesníri
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
ÎNLESNÍ, înlesnesc, vb. IV. Tranz. 1. A face ca ceva să fie ușor de înfăptuit, de obținut; a ușura, a facilita. 2. A ajuta pe cineva; a ușura cuiva o muncă, o acțiune. ♦ Refl. (Reg.) A-și îmbunătăți situația materială. – În + lesne.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
A ÎNLESNÍ ~ésc tranz. 1) (procese) A face (mai) lesne de realizat; a ușura; a facilita. ~ munca. ~ însușirea cunoștințelor. 2) rar (persoane) A ajuta să se mențină sau să reușească. ~ pe cineva la învățătură. /în + lesne
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
ÎNLESNÍ vb. v. ușura.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
ÎNLESNÍ vb. v. ajuta, ajutora, ocroti, proteja, sprijini, susține.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
înlesní vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. înlesnésc, imperf. 3 sg. înlesneá; conj. prez. 3 sg. și pl. înlesneáscă
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink