Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el.
Schimbă navigarea la un click.
Declinări/Conjugări
ÎNMĂNUNCHÉRE s. f. Faptul de a (se) înmănunchea. – V. înmănunchea.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
înmănunchére s. f., g.-d. art. înmănunchérii
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
ÎNMĂNUNCHEÁ, înmănunchez, vb. I. 1. Tranz. A strânge, a lega în mănunchi. 2. Refl. Fig. A se aduna la un loc. – În + mănunchi.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
A ÎNMĂNUNCHEÁ ~éz tranz. (obiecte omogene) A lega în mănunchiuri. /în + mănunchi
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
ÎNMĂNUNCHEÁ vb. 1. (rar) a mănunchea. (A ~ grâul secerat.) 2. v. aduna.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
înmănuncheá vb., ind. prez. 1 sg. înmănunchéz, 1 pl. înmănunchém; conj. prez, 3 sg. și pl. înmănunchéze; ger. înmănunchínd
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink