ÎNNOITÓR, -OÁRE, înnoitori, -oare, adj. Care înnoiește, inovează, regenerează; novator. [Pr.: -no-i-] – Înnoi + suf. -tor.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
ÎNNOITÓR adj. 1. inovator, modernizator. (O reformă ~oare.) 2. primenitor, reformator, regenerator, transformator, (livr.) novator. (O mișcare ~oare.) 3. v. inovator.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
Înnoitor ≠ învechit
Sursa: Dicționar de antonime | Permalink
înnoitór adj. m. (sil. -no-i-), pl. înnoitóri; f. sg. și pl. înnoitoáre
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
ÎNNOITÓR ~oáre (~óri, ~oáre) Care înnoiește; în stare să inoveze; novator. /a înnoi + suf. ~tor
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink