Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el.
Schimbă navigarea la un click.
Declinări/Conjugări
ÎNRÂURÍRE, înrâuriri, s. f. Acțiunea de a înrâuri și rezultatul ei; influență1. – V. înrâuri.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
ÎNRÂURÍRE s.f. Acțiunea de a înrâuri și rezultatul ei; influență. [< înrâuri].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
ÎNRÂURÍRE s. 1. v. influență. 2. v. autoritate. 3. in-fluență, putere, trecere, (fig.) greutate. (Om cu ~.) 4. v. efect.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
înrâuríre s. f., g.-d. art. înrâurírii; pl. înrâuríri
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
ÎNRÂURÍ, înrâuresc, vb. IV. Tranz. și intranz. A exercita o influență asupra cuiva sau a ceva; a influența. – Cf. fr. influer, influence, germ. beeinflussen.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
A ÎNRÂURÍ ~ésc tranz. A supune unei acțiuni ce poate duce la schimbări; a supune unei influențe; a influența. [Sil. -râ-u-] /în + râuri
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
ÎNRÂURÍ vb. IV. tr. A influența. [P.i. -resc. / după fr. influer, germ. beeinflüssen].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
ÎNRÂURÍ vb. tr. a influența. (după fr. influer, germ. einflüssen)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
ÎNRÂURÍ vb. v. influența.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
înrâurí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. înrâurésc, imperf. 3 sg. înrâureá; conj. prez. 3 sg. și pl. înrâureáscă
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink