Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el.
Schimbă navigarea la un click.
Declinări/Conjugări
ÎNSPICÁT, -Ă, înspicați, -te, adj. 1. Care a dat în spic; care are spice. 2. (Despre păr) Cu fire albe; cărunt; p. ext. (despre părul sau blana unor animale) cu vârful de culoare mai deschisă; cu vârful în formă de spic. ♦ (Despre țesături, p. ext. despre obiecte confecționate din țesături) Cu fire de altă culoare, împestrițat. – V. înspica.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
ÎNSPICÁT adj. (BOT.) (înv.) spicat. (Grâu ~.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
ÎNSPICÁT adj. v. cărunt, sur.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
ÎNSPICÁ, pers. 3 înspícă, vb. I. Intranz. (Pop.) A face spic, a da în spic. – Lat. inspicare sau în + spic.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
A ÎNSPICÁ pers. 3 înspícă intranz. (despre plante) A da în spic; a face spic. /<lat. inspicare
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
ÎNSPICÁT ~tă (~ți, ~te) 1) v. A ÎNSPICA. 2) (despre păr) Care are fire cărunte; cu fire albe. 3) (despre părul sau despre blana unor animale) Care are vârful în formă de spic. 4) (despre țesături și despre obiecte confecționate din ele) Care conține fire de altă culoare; împestrițat. [Sil. în-spi-] /v. a înspica
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
ÎNSPICÁ vb. (BOT.) (înv.) a spicui. (Grâul a ~.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
înspicá vb., ind. prez. 3 sg. înspícă, 3 sg. și pl. înspícă
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink