ÎNSURĂCIÚNE, însurăciuni, s. f. (Înv.) Însurătoare. – Însura + suf. -ăciune.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
ÎNSURĂCIÚNE s. v. căsătorie, însurat, însu-rătoare.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
însurăciúne s. f., g.-d. art. însurăciúnii; pl. însurăciúni
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink