ÎNTREGULÍȚĂ, întregulițe, adj. (Fam., întărind pe „întreagă”) Diminutiv al lui întreagă. – Întreg + suf. -uliță.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
întregulíță adj. f., pl. întregulíțe
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink