Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el.
Schimbă navigarea la un click.
Declinări/Conjugări
ÎNTRETĂIÉRE, întretăieri, s. f. Acțiunea de a se întretăia și rezultatul ei. ♦ (Concr.) Loc unde se întretaie două elemente; intersecție. – V. întretăia.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
ÎNTRETĂIÉRE s.f. Acțiunea de a (se) întretăia și rezultatul ei; încrucișare, intersecție. [Pron. -tă-ie-. / < întretăia].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
ÎNTRETĂIÉRE s. 1. interferență, intersectare, încrucișare. (~ de linii.) 2. v. răspântie.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
întretăiére s. f. tăiere
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
ÎNTRETĂIÁ, întretái, vb. I. Refl. recipr. (Despre linii, drumuri etc.) A se intersecta, a se încrucișa. [Pr.: -tă-ia] – Între1- + tăia (după fr. entrecouper).
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
A ÎNTRETĂIÁ întretái tranz. A tăia de-a curmezișul; a intersecta. [Sil. în-tre-tă-ia] /între- + a tăia
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
A SE ÎNTRETĂIÁ pers. 3 se întretáie intranz. (despre drumuri, linii) A veni din direcții diferite, întâlnindu-se într-un punct; a se încrucișa; a se intersecta. /între- + a tăia
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
ÎNTRETĂIÁ vb. I. tr., refl. (Despre linii, drumuri etc.) A face o intersecție; a (se) încrucișa, a (se) intersecta. [< între + tăia, după fr. entrecouper].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
ÎNTRETĂIÁ vb. tr., refl. a (se) încrucișa, a (se) intersecta. (după fr. /s'/entrecouper)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
ÎNTRETĂIÁ vb. a se interfera, a se intersecta, a se încrucișa, (rar) a se strătăia, a se tăia. (Linii care se ~.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
întretăiá vb. tăia
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink