Dex învârtit

ÎNVÂRTÍT¹ s. n. Faptul de a (se) învârti; învârtire. – V. învârti.

ÎNVÂRTÍT², -Ă învârtiți, -te, adj., subst. 1. Adj. Înfășurat, răsucit. 2. S. m. Fig. (Fam.) Persoană care s-a eschivat (prin favoritism, dare de mită etc.) de la obligațiile militare (în timp de război); persoană care a ajuns la o situație materială sau socială bună, prin mijloace dubioase. 3. S. f. Numele unui dans popular cu învârtituri; melodie după care se execută acest dans. 4. S. f. Prăjitură făcută dintr-o foaie subțire de aluat, umplută cu nuci, mere sau brânză. – V. învârti.

ÎNVÂRTÍT adj. v. răsucit.

ÎNVÂRTÍT s. 1. v. rotație. 2. v. răsucire.

învârtít adj. m., s. m., pl. învârtíți; f. sg. învârtítă, pl. învârtíte

învârtít s. n.

ÎNVÂRTÍ, învârtesc, vb. IV. 1. Tranz. refl. și intranz. A (se) mișca în cerc, a (se) întoarce de jur împrejur, a determina sau a face o mișcare de rotație; a (se) roti, a (se) răsuci. ◊ Expr. (Refl.) A se învârti casa (sau locul, pământul) cu cineva, se spune când cineva are amețeli sau când se simte foarte rușinat. (Tranz.) A-și învârti ochii = a mișca ochii în toate direcțiile pentru a privi (înjur). (Refl. și tranz.) A se învârti în horă sau a învârti hora = a dansa, a juca. (Refl.) A se învârti pe lângă cineva (sau în jurul, împrejurul cuiva) = a căuta să câștige simpatia, bunăvoința cuiva. (Tranz.) A învârti (pe cineva) pe (sau după) deget(e) = a conduce (pe cineva) după plac. ♦ Tranz. A răsuci pe deget, între degete sau cu degetele. ♦ Tranz. A întoarce în toate felurile, a privi pe toate părțile. 2. Tranz. A mânui (cu dibăcie) o unealtă, o armă. ♦ Intranz. A amesteca în ceva (cu lingura). 3. Refl. A umbla de colo până colo fără scop; a se mișca de jur împrejur, a se întoarce (într-un spațiu îngust); a se foi. 4. Tranz. și refl. Fig. (Fam.) A se îndeletnici cu afaceri (dubioase); a câștiga, a dobândi ceva, a profita (pe căi lăturalnice) de un concurs de împrejurări favorabile. [Prez. ind. și: învấrt] – Cf. sl. vrŭteti.

A ÎNVÂRTÍ ~ésc 1. tranz. 1) A face să se învârtească. ◊ ~ capul cuiva (~ pe cineva) a) a face pe cineva să-și piardă judecata; b) a amăgi pe cineva. ~ hora a dansa; a juca. 2) A întoarce pe toate părțile (cercetând cu privirea); a suci. 3) (obiecte) A folosi cu dibăcie; a mânui. ~ sapa. ~ arcul. ~ o armă. ◊ ~ o treabă (sau o afacere) a se ocupa cu un lucru necinstit. 2. intranz. fam. A se îmbogăți pe căi necinstite. ◊ Învârte bine câștigă din gros (prin mijloace îndoielnice). /în + sl. vrutĕti

A SE ÎNVÂRTÍ mă ~ésc intranz. 1) A face o mișcare de rotație (în jurul axei sale sau al altui obiect); a realiza mișcări circulare; a se roti. Pământul se ~ește. ◊ ~ casa (sau locul, pământul) cu cineva a fi apucat de amețeli. 2) A umbla încolo și încoace (fără rost). ◊ ~ ca o curcă chioară a umbla de ici până colo (încurcând lumea). 3) A folosi în mod conștient mijloace dubioase pentru a obține ceva. /în + sl. vrutĕti

ÎNVÂRTÍTĂ¹ ~e f. Preparat culinar din foi de aluat acoperite cu umplutură (brânză, nuci, mere etc.) și rulate. /v. a (se) învârti

ÎNVÂRTÍTĂ² ~e f. mai ales art. 1) Dans popular (uneori însoțit de strigături) executat în perechi sau în grupuri mixte, care fac mișcări de rotire. 2) Melodie după care se execută acest dans. /v. a (se) învârti

ÎNVÂRTÍ vb. 1. v. răsuci. 2. v. rula. 3. v. frământa.

A învârti ≠ a dezvârti

învârtí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. învârtésc/învârt, imperf. 3 sg. învârteá; conj. prez. 3 sg. și pl. învârteáscă/învârtă