Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el.
Schimbă navigarea la un click.
Declinări/Conjugări
ÎNVĂLURÁT, -Ă, învălurați, -te, adj. 1. Care se mișcă, se clatină ca valurile, care face valuri; unduios; agitat. 2. (Despre un teren) Cu ridicături multe; accidentat. [Var.: învălurít, -ă adj.] – V. învălura.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
ÎNVĂLURÁT adj. 1. v. unduios. 2. v. accidentat.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
învălurát adj. m., pl. învăluráți; f. sg. învălurátă, pl. învăluráte
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
ÎNVĂLURÁ, învălurez, vb. I. Tranz. A mișca în valuri, a ondula; a agita. ♦ Refl. și intranz. A face valuri. – În + valuri (pl. lui val).
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
A ÎNVĂLURÁ ~éz tranz. 1) A face să se învălureze; a ondula. 2) fig. A cuprinde din toate părțile; a împresura; a învălui; a înfășura; a cotropi; a cuprinde. /în + valuri
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
A SE ÎNVĂLURÁ pers. 3 se ~eáză intranz. (despre ape) A se mișca în valuri; a se ondula. /în + valuri
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
ÎNVĂLURÁT ~tă (~ți, ~te) 1) v. A ÎNVĂLURA și A SE ÎNVĂLURA. 2) (despre relief) Care are multe ridicături, asemănătoare valurilor. /v. a (se) învălura
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
ÎNVĂLURÁ vb. v. undui.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
învălurá vb., ind. prez. 1 sg. învăluréz, 3 sg. și pl. învălureáză
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink