Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el.
Schimbă navigarea la un click.
Declinări/Conjugări
ÎNVĂLĂTUCÍT, -Ă, învălătuciți, -te, adj. Înfășurat, încolăcit; (despre fire) făcute ghem; (despre pânză, covoare etc.) strâns sul sau val1. – V. învălătuci.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
ÎNVĂLĂTUCÍT adj. v. încolăcit.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
învălătucít adj. m., pl. învălătucíți; f. sg. învălătucítă; pl. învălătucíte
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
ÎNVĂLĂTUCÍ, învălătucesc, vb. IV. 1. Tranz. și refl. A (se) face ghem1, vălătuc; a (se) înfășura, a (se) încolăci. 2. Tranz. A construi un perete din vălătuci. În + vălătuc.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
A ÎNVĂLĂTUCÍ ~ésc tranz. 1) A face să se învălătucească; a înfășura; a încolăci. 2) A înveli de jur împrejur; a înfășura. /în + vălătuc
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
A SE ÎNVĂLĂTUCÍ mă ~ésc intranz. 1) A se fixa prin mișcare de rotație (în jurul unui obiect); a se înfășura; a se încolătăci. 2) A se face vălătuc. /în + vălătuc
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
ÎNVĂLĂTUCÍ vb. v. încolăci.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
A învălătuci ≠ a dezvălătuci
Sursa: Dicționar de antonime | Permalink
A se învălătuci ≠ a se dezvălătuci
Sursa: Dicționar de antonime | Permalink
învălătucí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. învălătucésc, imperf. 3 sg. învălătuceá; conj. prez. 3 sg. și pl. învălătuceáscă
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink