Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el.
Schimbă navigarea la un click.
Declinări/Conjugări
ÎNVĂPĂIÉRE, învăpăieri, s. f. Acțiunea de a se învăpăia și rezultatul ei; aprindere; fig. înflăcărare, ardoare, însuflețire. – V. învăpăia.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
învăpăiére s. f., g.-d. art. învăpăiérii; pl. învăpăiéri
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
ÎNVĂPĂIÁ, învăpăiez, vb. I. Refl. A se aprinde ca o văpaie; p. ext. (despre fața omului) a se înroși (din cauza unui aflux de sânge). ♦ Fig. A se înflăcăra, a se entuziasma. [Pr.: pă-ia] – În + văpaie.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
A ÎNVĂPĂIÁ ~iéz tranz. A face să se învăpăieze. [Sil. -pă-ia] /în + văpaie
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
A SE ÎNVĂPĂIÁ mă ~iéz intranz. 1) A deveni roșu-aprins (ca văpaia); a se înroși tare. 2) fig. A căpăta tot mai mult suflet; a se înflăcăra; a se încinge; a se însufleți; a se anima; a se aprinde; a se entuziasma. /în + văpaie
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
ÎNVĂPĂIÁ vb. v. entuziasma, înflăcăra, însufleți, pasiona.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
învăpăiá vb., ind. prez. 1 sg. învăpăiéz, 3 sg. și pl. învăpăiáză, 1 pl. învăpăiém; conj. prez. 3 sg. și pl. învăpăiéze; ger. învăpăínd
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink