Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click.
ĂST, ÁSTĂ, ăști, aste, adj. dem. (antepus) (Pop. și fam.) Acest, această. ◊ Loc. adv. (De) astă dată = acum. Astă-noapte (sau iarnă, primăvară etc.) = în noaptea (sau iarna, primăvara etc.) imediat precedentă. [Gen.-dat. sg.: ăstui, astei și ăstei; gen.-dat. pl.: ăstor]. – Lat. istum, ista.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
ĂST, ÁSTĂ, ăști, aste, adj. dem. (Când urmează după substantiv are forma ăsta, asta) 1. Acest, aceasta. 2. Acesta de aici, de dincoace. 3. Prezent, de acum (sau dintr-un viitor apropiat). Ziua asta.Loc. adv. (De) astă dată = de data aceasta; acum. 4. (În expr.) Astă-noapte (sau iarnă, primăvară etc.) = în noaptea (sau iarna etc.) precedentă. [Gen.-dat. sg.: ăstui, astei și ăstei, gen.-dat. pl.: ăstor; (când are forma ăsta, asta) gen.-dat. sg. ăstuia, ăsteia, gen.-dat. pl. ăstora.Var.: ăsta, ásta adj. dem.]. – Lat. istum, ista.
Sursa: Dicționarul limbii române moderne | Permalink
ăst (pop.) adj. pr. antepus m. (ăst om), g.-d. ắstui, pl. ắști; f. ástă, g.-d. ắstei, pl. áste, g.-d. pl. m. și f. ắstor
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută şi adăugită | Permalink
ĂST adj. v. acest.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
ăst adj. și pron. dem. – Acesta. – Asta, (treaba) asta, lucrul ăsta. – Cu asta, astfel. – Cu toate astea, totuși. – De asta, pentru aceasta, din pricina aceasta. – Una ca asta, așa ceva. – Asta-i (acum), tot ce mai lipsea. – Asta-i bună, de necrezuit. – Ce-i asta?, ce înseamnă așa ceva?. – Asta e, așa stau lucrurile. – Asta ceea, (Mold.), cine ar zice (formulă care indică șovăială sau rezervă). Lat. *istus, formă vulg. de la iste, f. ista (Pușcariu 147; Candrea-Dens., 102; REW 4553; DAR); cf. v. it. esto (păstrat în compuneri: stasera, stamane; sicil. isti), prov. est, v. fr. ist, sp., port. este. Coincide în folosire cu acest, cu o nuanță mai retorică în acesta din urmă, mai familiară în ăst; întrebuințarea sa este cu desăvârșire paralelă cu cea a dublei forme acel și ăl. Decl. adj. (forma literară) m. ăst (Mold, ast, est, ist), gen. ăstui (astui, istui), pl. ăști (aști, iști); gen. ăstor (astor, istor). F. astă, (Mold., eastă, iastă), gen. astei (eștii), pl. aste (este), gen. astor, (estor). În folosirea pron., i se adaugă -a (cf. acel) ca și în functia de adj. postpus; dar var. moldovenești fac abstracție de obicei de această schemă. Comp. astădată, adv. (de această dată); astă-iarnă, adv. (iarna trecută); astălalt, (var. ăstălalt, ăstalalt), adj. și pron. dem. (celălalt, cel de acolo); ăstan, adv. (Trans., anul acesta); astă-noapte, adv. (noaptea trecută); astă-seară, adv. (în seara asta); astă-toamnă, adv. (toamna trecută); astă-vară, adv. (vara trecută); astăzi, adv. (în ziua de față, azi); astfel, adv. (în acest fel, așa); estimp, adv. (anul acesta).
Sursa: Dicționarul etimologic român | Permalink
ăst adj. m. (antepus), g.-d. ăstui, pl. ăști; f. sg. ástă, g.-d. ástei/ăstei, pl. áste, g.-d. m. și f. ăstor
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
ăst, ásta pron., pl. ăștĭ, aste. Acest, aceasta. Astă-noapte, astă-vară, noaptea orĭ vara precedentă (trecută). – În est nu se zice ăsta, ci ista și aista. În vest az-noapte saŭ azĭ noapte, fals îld. astă-noapte. Lit. astă seară barb după fr. ce soir. Corect e numaĭ deseară și în seara asta (mold. fam. ĭen sară). Seara din ajun se numește aseară orĭ ĭerĭ seară.
Sursa: Dicționaru limbii românești | Permalink
ASTĂ-SEÁRĂ adv. deseară, (înv. și reg.) astară. (Să vii ~ pe la noi.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
ástă dátă loc. adv.
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
ástă-iárnă adv.
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
ástă-noápte adv. (în tempo rapid: as-noapte)
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
ástă-primăváră adv. (în tempo rapid: as-primăvară)
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
ástă-seáră adv.
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
ástă-toámnă adv. (în tempo rapid: as-toamnă)
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
ástă-váră adv. (în tempo rapid: as-vară)
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
de ástă dátă loc. adv. (tempo lent)
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
de-ástă dátă loc. adv. (tempo rapid)
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink


Copyright (C) 2004-2024 DEX online (http://dexonline.ro)