ȘAMOTIÉR, șamotieri, s. m. Șamotar. [Pr.: -ti-er] – Șamotă + suf. -ier.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
ȘAMOTIÉR s.m. Muncitor care se ocupă cu arderea cărămizilor refractare și cu căptușirea cuptoarelor cu șamotă; șamotar, șamotor. [Pron. -ti-er. / < șamotă + -ier].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
ȘAMOTIÉR s. m. muncitor care se ocupă cu prepararea șamotei și cu căptușirea cuptoarelor cu șamotă; șamotar, șamotor. (< șamotă + -ier)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
ȘAMOTIÉR s. șamotar, șamotor.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
șamotiér s. m. (sil. -ti-er), pl. șamotiéri
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink