Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări/Conjugări
Definiţii: șicui (verb tranzitiv) , șicuire (substantiv feminin)   
ȘICUÍRE, șicuiri, s. f. Acțiunea de a (se) șicui și rezultatul ei. – V. șicui.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
șicuíre, șicuíri, s.f. (înv.; despre militari) așezare în ordine de bătaie.
Sursa: Dicționar de arhaisme și regionalisme | Permalink
șicuíre s. f., g.-d. art. șicuírii; pl. șicuíri
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
ȘICUÍ, șicuiesc, vb. IV. Tranz. și refl. A (se) împodobi cu șic2. – Șic2 + suf. -ui.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
șicuí2, șicuiésc, vb. IV (înv.; despre militari) a (se) așeza în ordine de bătaie.
Sursa: Dicționar de arhaisme și regionalisme | Permalink
șicuí (-uésc, -ít), vb. – (Înv.) A pune în ordine de bătaie. Pol. szykować (Tiktin).
Sursa: Dicționarul etimologic român | Permalink
șicuí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. șicuiésc, imperf. 3 sg. șicuiá; conj. prez. 3 sg. și pl. șicuiáscă
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink


Copyright (C) 2004-2024 DEX online (http://dexonline.ro)