ȘIRULÉȚ, șirulețe, s. n. Diminutiv al lui șir. – Șir + suf. -uleț.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
ȘIRULÉȚ s. (reg.) siruț.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
șiruléț s. n., pl. șiruléțe
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink