Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el.
Schimbă navigarea la un click.
Declinări/Conjugări
ȘOIMĂNÉSC, EÁSCĂ, șoimănești, adj. De șoim; fig. viteaz. – Șoiman + suf. -esc.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
șoimănésc adj. m., f. șoimăneáscă; pl. m. și f. șoimănéști
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
ȘoimĂnÉsc ~eáscă (~éști) 1) Care este caracteristic pentru șoimi; propriu șoimilor. 2) fig. rar Care vădește îndrăzneală și bărbăție; plin de curaj; viteaz. /șoiman + suf. ~esc
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
șoimăní, șoimănésc, vb. IV 1. (pop.; despre șoimane, iele) a poci, a îmbolnăvi; a schilodi. 2. (reg.; refl.; despre oameni) a se spurca. 3. (reg.; despre ființe) a bate tare. 4. (reg.; refl.; despre copii) a se alinta (schimonosindu-se).
Sursa: Dicționar de arhaisme și regionalisme | Permalink