ȘROTUÍRE, șrotuiri, s. f. Operație care constă în zdrobirea și cernerea cerealelor prin site din ce în ce mai dese. – Din șrot.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
șrotuíre s. f., g.-d. art. șrotuírii; pl. șrotuíri
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink